Și-astăzi cereasca veste
Produce bucurii
Nu! Nu e o poveste
Ne poate lămuri.

Când intră în ființe
Le-aduce-un crez divin
Și sfinte străduințe,
Povețe și alin.

Venind la om din Slavă
Îl poate transforma
Să lase colb și pleavă
Pe Isus a-L urma.

În ieslea cea săracă
El s-a-ntrupat cu-n plan
Pe mii și mii să-i treacă
‘N-al dragostei ocean.

La El poate să meargă
Și-un prinț și-un cerșetor
Dar nu pe calea largă
Ci pe-un îngust pridvor.

E-o știre ce ne-arată
Cum să-L serbăm pe El,
Cum mult slăvitul Tată
Ne poartă către Țel.

E vestea ce sădește
În ființe dor de Rai
Cum Fiul ne-nsoțește
În sfântul Lui Alai.

Nimic nu se compară
Cu-acest mesaj sublim
El naște o comoară
Ce-n veci n-o părăsim.

E vestea cea mai bună:
S-a coborât la noi
Stăpânul să ne spună
De starea vieții noi.

George Cornici
Decembrie, 2024